Măsuri de prevenire pentru infecţia cu virusul West Nile
Ţinând cont de contextul climatic favorabil dezvoltării vectorilor (ploi urmate de perioade de încălzire precum şi inundaţii în unele zone), dar şi confirmarea celor 5 cazuri de meningo-encefalită cu virus West Nile în România şi a celor 19 cazuri de infecţie virus West Nile în ţările Uniunii Europene precum şi a celor 29 cazuri în Serbia, în judeţe din Banatul de vest la graniţă cu România, informăm populaţia cu privire la infecţia cu virusul West Nile.
Este o boală infecțioasă produsă de virusul West Nile care este transmis prin înțepătură de țânțar. La om, în majoritatea cazurilor, infecția are manifestări subclinice, iar când acestea sunt tipice, spectrul clinic și severitatea pot fi foarte variate.
Nu există un tratament specific al acestei boli şi nici un vaccin care să prevină, motiv pentru care împiedicarea înmulţirii şi evitarea înţepăturilor de ţânţar sunt principalele măsuri de prevenire a îmbolnăvirii.
Ce trebuie să ştim despre ţânţari?
Ţânţarii transmit agenţi patogeni care produc îmbolnăviri la om și la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre aceste făcând parte şi infecţia cu virusul West Nile. Pentru a-şi depune ouăle, femelele de ţânţari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge ele se infectează cu agenţi patogeni de la om sau animale sau îi transmit acestora. Ţânţarii trăiesc şi se dezvoltă în preajma noastră, unde îi găsim fie sub forma de larve (ouă), fie sub formă adultă.
Larvele de ţânţari se găsesc:
– în apa acumulată în subsolurile blocurilor;
– în apa care nu se scurge din canalizarea înfundată;
– în bălţile care se formează în apropierea locuinţelor, din apa care curge din conductele sparte şi din alte instalaţii neîntreţinute;
– în apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte;
– în apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuinţelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
– în apa din gropile şi şanţurile de pe şantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalaţii.
Ţânţarii adulţi zboară în preajma locuinţelor, mai ales dimineaţa devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Ţânţarii, pentru a se hrăni cu sânge, intră în locuinţe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuinţe, subsoluri, poduri, coteţe, grajduri, magazii și frunzişul copacilor.
Cum putem împiedica ţânţarii să se înmulţească în preajma noastră?
– prin evacuarea apei din subsoluri;
– prin repararea instalaţiilor de apă şi canalizare din subsoluri şi din apropierea locuințelor;
– prin renunţarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau să le protejăm de accesul ţânţarilor acoperindu-le bine cu capace potrivite;
– prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuiesc, în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
– prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc ţânţarii;
Cum să evităm înţepăturile de ţânţari?
– purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, dacă ieşim seara din locuinţe sau ieşim seara în parc la plimbare sau când mergem în padure, la pescuit;
– utilizând substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridină/ picardină, IR 3535), în concordanţă cu instrucţiunile de pe etichetă, pe care sa le aplicăm pe părţile descoperite ale corpului;
– impiedicând pătrunderea ţânţarilor în casă (plase protecţie la ferestre/ uşi);
– utilizând substanţe insecticide în locuinţă /în jurul locuinţei;
– utilizând în locuinţă aerul condiţionat;
– utilizând plase impotriva ţânţarilor în jurul paturilor, în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menţionate anterior sau dacă dormiţi în aer liber;
– acoperind pătuţul copilului sau căruciorul cu plase împotriva ţânţarilor.
Care sunt simptomele contactării virusului?
La majoritatea oamenilor nu există simptome.
Aproximativ 80% dintre persoanele infectate cu virus West Nile nu prezintă niciun fel de manifestări. Unele persoane, până la 20% dintre cei infectați, pot prezenta o formă ușoară de infecție manifestată prin febră, dureri de cap, dureri de corp, greață, vomă și uneori creșterea în volum a ganglionilor limfatici și erupție cutanată pe fața anterioară și posterioară a toracelui și abdomenului. Un procent mic de persoane, aproximativ 1 din 150 infectate, pot dezvolta forma severă a bolii, de fapt o meningo-encefalită, manifestată prin febră ridicată, dureri de cap, redoarea cefei, dezorientare, comă, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, pierderea sensibilității și paralizie, simptomatologie ce poate persista, iar afectarea neurologică poate lăsa sechele.
În cazul simptomelor severe se recomandă prezentarea de urgenţă la medic.
